BENEFICIILE ÎNVĂȚĂRII ONLINE pentru ELEVI

Auzim în ultima vreme tot mai des cât de rea este învățarea online pentru elevi iar din discursul public rezultă că aceasta (învătarea online) este responsabilă pentru toate neajunsurile din educație.

Oare chiar așa să fie? Pe ce se suțin aceste teorii? O educație solidă (indiferent de mediu în care se desfășoară) ar trebui să se bazeze mult pe gândirea critică, să punem întrebări celor care afirmă aceste teorii, pe ce se bazează?

Ni se spune cumva că dacă nu participă la școală fizic rezultatele elevilor vor fi în mod sigur mult mai slabe, ba chiar dezastruoase (chiar dacă nu știm exact la ce fel de rezultate ne referim căci sigur nu la cele PISA, nu-i așa?). Când auzi responsabilii din educație și, din păcate mulți profesori, vorbind despre învățarea online ai senzația că este ceva urât, de nedorit și în mod clar ineficient, periculos și cumva chiar rușinos.

Asta îmi amintește despre reacțiile unor oameni când a apărut electricitatea, precum că oamenii vor muri pe stradă electrocutați de cablurile de curent electric.

Mulți dintre cei care afirmă categoric ce rău este în online nu au experimentat acest tip de învățare de nicio parte a situației – nici ca profesori dar nici în calitate de cursanți -, majoritatea se exprimă aproape exclusiv pe propria experiență și pe propriile prejudecăți. Dacă ei au învățat exclusiv în sala de clasă, atunci doar asta există și doar în asta cred. Dar fără niciun argument consistent ori dovedit cu studii.

Pe alocuri însă cei care afirmă acestea, recunosc că profesorii nu sunt pregătiți pentru învățarea online. Iar acesta este în mod real un motiv întemeiat. Însă faptul că nu știi să conduci un avion ci doar o mașină nu face din avion ceva de nedorit, ci poate cel mult, necunoscut și neexplorat încă. Întrebarea este dacă facem ceva pentru perfecționarea profesorilor în predarea online sau așteptăm să ”revenim la normal”?

STUDII DESPRE ÎNVĂȚAREA ONLINE

Cei care se referă la învățarea online ca la un ritual tenebros nu au la bază studii pe care să-și susțină afimațiile ci au doar idei preconcepute. Adică nu există o analiză științifică dovedită din care să rezulte că elevii au învățat mai puțin din cauza metodei online.

Faptul că unii elevi nu au access la internet ori nu au dispozitive reprezintă o cu totul altă problemă care trebuie rezolvată, dar nu prin respingerea învățării online.

Dar hai să vedem două sondaje, studii, realizate cu câțiva ani înainte de pandemie.

Primul în 2016 : ”Cum învață forța de muncă în 2016”, cu subtitlu ”Învățarea tradițională nu este depășită. Este doar incompletă.”  Foarte multe date sunt extraordinare și ne arată cu mult timp înainte care este trendul în învățare și merită studiat. CLIK AICI

Concluziile principale: Oamenii sunt tot mai autodidacți și învață tot mai mult din surse online. Exemplu: 77% dintre participanții la sondaj spun că cel puțin o parte din învațare o fac de pe telefon sau tabletă și asta în 2016.

Al doilea în 2017 realizat de UdemyforBusiness: ”5 trenduri în învățare la locul de muncă și 5 predicții pentru 2017” . Și acest raport este excepțional și arată spre ce se orientează oamenii, scoțând în evidență tendinețele noilor generații.

Concluzia principală este că oamenii din toată lumea învață din ce în ce mai mult online.

Generația X (35-54 ani) – cca. 40% din învațare o realizează online, iar  generația Y – Millennials (21 -34 ani) – cca. 50% din învățare o fac online. Merită văzut și ce preferă să învețe cele două generații dar și multe alte date: CLIK AICI

Pe cale de consecință, observând diferențele între generații, Generația Z (cei sub 20 ani, adică cei mai tineri) vor depăși aceste procente pentru că ei vin deja cu o deschidere mai mare față de învățarea online. Elevii se adaptează mai ușor la învățarea online decât adulții, profesorii.  

De fapt elevii învață multe alte lucruri din mediul online chiar dacă la școala tradițională (în sala de clasă) nu o fac.

Personal am realizat un sondaj (cca. 300 persoane) la începutul anului 2020 (înainte de pandemie) din care rezulta că cca. 46% dintre oamenii din România adoptau deja și alte moduri de învățare (e-learning, webinarii, youtube, studiu individual) în afara cursurilor la sală (vezi intrebarea nr. 8 din SONDAJ AICI)

Ca urmare ideea că învățarea online nu este eficientă este doar o poveste nesusținută decât de faptul că cei care trebuie să o aplice nu și-o doresc, nu știu cum să o facă pentru a fi eficientă, le este teamă, ori din alte motive, dar în niciun caz din motive dovedite prin studii.

În plus, școala se dorește a fi un loc în care copiii sunt pregătiți pentru viață, pentru pofesiile viitoare, ori așa cum rezultă și din cele două studii dar și din ce știm din propia experiență, nu se poate fără învățare din medii online, iar copiii trebuie pregătiți pentru asta încă din școală.

BENEFICIILE ÎNVĂȚĂRII ONLINE

Am asistat în perioada pandemiei la modul de învățare online al fetiței mele aflate în clasa a 3-a și apoi în clasa a -4 a. Din discuțiile cu ea, dar și din observațiile personale am constatat următoarele beneficii ale învățării online.

1. Autonomia și libertatea elevilor încep să se dezvolte.

Autonomia este o abilitate foarte importantă pe care elevii au avut acum posibilitatea să o practice. Autonomia s-a manifestat în implicarea crescută și efort independent pentru înțelegerea aspectelor predate, studiu individual mai mult, comunicarea mai bună cu colegii pentru a se ajuta reciproc atunci când nu au înțeles ceva. Nu a mai existat after school și nici meditații și atunci au avut nevoie de implicare personală crescută.

Libertatea de decizie și exprimare s-au manifestat începând de la deschiderea sau închiderea camerei video ori a microfonului atunci când orele erau plictisitoare sau când doreau să meargă la toaletă și până la atitudine și interes față de o disciplină sau alta. Aceste aspecte (unele mici și poate supărătoare pentru unii profesori și părinți) sunt pozitive, firești atunci când abia începi să simți gustul autonomiei și a libertății de decizie și acțiune.

Elevii au simțit în online că au posibilitatea să-și controleze măcar o parte din procesul educațional, era ceva nou ce trebuia testat (butonul ”turn off camera” este tentant și copiii sunt curioși din fire și nu este nimic rău în asta). Și să fim sinceri, chiar și în sala de clasă unii elevi trec din când în când pe ”turn off camera” adică nu mai sunt atenți pentru că se plictisesc ori pur și simplu sunt copii (pare uneori că uităm asta) dar acolo parcă nu se vede așa clar căci nu sunt văzuți ori li se spune ”fiți atenți” și gata.

Copiii au văzut și că se pot opune unor ”reguli” adesea absurde (să nu bei apă în timpul orei) sau măcar le pot pune la îndoială. Și asta înseamnă sănătate în educația elevilor.

2. Au crescut Încrederea, Responsabilitatea și Înțelegerea.

Pe de o parte a crescut încrederea elevilor in fortele propii, au văzut că pot face lucruri noi, fără un sprijin prea mare din partea profesorilor sau a părinților.

Pe de altă parte a crescut și încrederea profesorilor în elevi pentru că nu au avut încotro (elevul avea o autonomie crescută ca urmare a condițiilor tehnice), dar și pentru că au constatat că elevii pot fi responsabili și fără constrângere, ci cu explicații, răbdare și schimbări de abordare din partea profesorilor.

Profesorii au mai cedat din control și au observat că nimic dramatic nu se îmtâmplă, ba dimpotrivă. Adesea relațiile dintre profesori și elevi au devenit mai apropriate și au manifestat reciproc înțelegere, iar rezultatele au fost foarte bune.

3. Copiii au învățat lucruri noi și foarte utile.

Elevii au dovedit că sunt capabili să evolueze foarte repede, să deprindă într-un timp scurt multe abilități pe care nu le-ar fi învățat la școala în sistem clasic. Abilitățile crescute ale copiilor în folosirea tehnologiei i-au ajutat chiar și pe unii profesori.

Elevii au învățat despre ”meeting”, despre cum să folosească platfome online (zoom, classroom etc), au exersat aplicatii precum Power Point, au învățat să folosească email-ul și comunicarea în grup pe whatsApp etc. Toate acestea le vor fi utile toată viața.

4. Teme mai antrenante și mai plăcute

Predarea online a făcut posibil ceea ce părea să nu aibă leac – reducerea temelor multe și plictisitoare.

Unii profesori au reușit să gândească altfel de sarcini. Spre exemplu teme de cercetare folosind internetul. Elevii au căutat singuri informatii, le-au selectat pe cele relevante și apoi le-au sintetizat într-un mod de prezentare interesant – scris, PPT etc. Au fost folosite mai multe jocuri, resurse din mediul online care au fost foarte apreciate de elevi.

Mai este încă de lucru, dar s-a văzut că se poate ca temele să fie și puține (sau opționale) și plăcute și interesante.

5. Schimbarea perspectivei elevilor.

Copiii erau obișnuiți în mare parte să folosească tehnologia doar acasă în timpul liber și evident în mare parte pentru jocuri și alte aspecte nedorite de părinți.

În această perioadă elevii au descoperit că în online găsesc nu doar jocuri, ci și lucruri utile în învățare și evoluție și pe care încep să le folosească independent și în afara cursurilor.

Și asta ca urmare a faptului că profesorii i-au trimis în acea zonă prin temele care presupuneau căutări pe internet.

6.Folosirea tehnologiei în scop de invatare la clasă

Telefonul sau tableta erau interzise cu desăvârșire la ore înainte de pandemie. Acum aceste instrumente au devenit esențiale pentru procesul de învățare. Asta arată că nu instrumental era o problemă ci ceea ce faci cu el.

Telefonul, tableta pot fi orcând folosite în procesul de educație, inclusiv în sala de curs. Este nevoie doar de deschidere și creativitate.

7. Confort și Timp disponibil mai mult

Copiii s-au bucurat de mai mult timp liber și au fost bucuroși că pot face orele din confortul propriei locuințe.

Elevii au câștigat între 2-4 ore zilnic prin timpul necesar deplasării la și de la școală. Timpul este resursa cea mai valoroasă, iar copiii, îndrumați și de părinți, au reușit să folosească acest timp pentru relaționare mai multă cu părinții, familia, dar în mod special pentru a avea timp mai mult să se joace, să se bucure de viață și să facă ceea ce-i pasionează.

Spre exemplu fetița mea a citit 21 de cărți în 2020, multe dintre ele cu sute de pagini. De asemenea, a avut timp mai mult pentru a învăța să lucreze cu un program de editare și creare de mici filmulețe. Nu ar fi reușit asta într-un regim de școală ”normal” . Iar rezultatele școlare sunt și ele foarte bune.

În plus, faptul că s-au trezit mai târziu, fie chiar și cu o oră, i-a făcut pe copii să fie mai odihniți, mai relaxați și mai atenți la ore.

8. Implicarea crescută a părintilor.

Părinții au fost nevoiți să fie mai prezenți și să se implice mai mult în viața școlară a copiilor. Au avut contact mai mult cu modul în care copilul se implică în procesul de învățare, au văzut cum se comportă și ce atitudine are copilul față de școală. Au văzut cât de activ este copilul în timpul orelor. Părinții s-au implicat să-i ajute mai mult în înțelegere, mai ales în cazul copiilor mai mici.

Relația părinte – elev – profesor a devenit mai strânsă, fiecare conștientizând și apreciind mai bine rolul important al celuilalt în procesul educational.

9. Transparentă 

Educația ar trebui să fie o activitate cât mai deschisă și mai transparentă indiferent de locul și modul în care se face – în sala de clasă sau online.

Parintii au avut acces la modul în care se fac orele, au văzut scena, cum explică profesorii, cum implică sau nu elevii, care este atmosfera generală. Iar acest lucru este foarte bun. Asta este valabil și în pregătirea adulților.

Nu înțeleg de ce unii profesori nu vor să fie văzuți cum țin orele de curs? Să fie oare pentru că uneori mai țipă la elevi sau pentru că nu ar vrea să se vadă că predau ca acum 40 ani și că implică foarte puțin elevii?

10. Profesorii au învățat lucruri noi, utile și necesare

Profesorii au fost nevoiți să se perfecționeze rapid, să folosească platforme educationale online, să descopere și să folosească metode noi de predare specifice mediului online. Au folosit clipuri video, prezentări Power Point, jocuri și metode interactive pentru a implica elevii. Și-au dezvoltat pregătirea profesională iar elevii au apreciat asta.

11. Revelatie – ”prea mulți elevi într-o clasă”.

Profesorii au descoperit că o educație de calitate nu se poate face cu prea multi elevi in clasă (nici în online și nici la sală). Nu poți să faci educație de calitate în secolul XXI cu 30 sau chiar mai multi elevi într-o clasă. De ce?

Pentru că fiind prea mulți, din 4 ore petrecute în sala de clasă un copil vorbeste, între 5 – 7 minute (caz fericit) și atunci este dramatic, așa cum argumentează științific Augusto Cury în cartea ”Codul Inteligenței”. Interacțiunea despre care se vorbește ca fiind benefică la școală nu trebuie să fie doar cea din pauză între colegi, ci mai ales cea din timpul orelor de curs. Atenție la acest indicator – cât vorbește un copil în timpul orelor de curs.

Rămâne de văzut dacă profesorii fac ceva să schimbe acest lucru și să ajungă la numărul de elevi din țările cu sisteme de educație dezvoltate (între 15 -20 elevi maxim într-o clasă).

12. Au căzut mituri

Pentru a vedea dacă ceva funcționează sau nu, elementar ar fi să încerci cu toată convingerea, să măsori o perioadă relevantă și apoi să tragi concluzii.

Auzeam la începutul pandemiei că nu pot fi făcute orele de educație fizică. Sigur, nu poți face jocuri de echipă și alte activități, dar poți face multe exerciții fizice. Profesoara fetiței a reușit să-i implice pe copii și aceștia au făcut multă mișcare. Și eu făceam exercițiile fizice respective. Ba chiar copilul a prins dragoste de mișcările de la ora de sport online încât a devenit ”profesoara” noastră de sport în pandemie.

Am mai auzit că elevii din clasa I nu pot învăța să scrie literele în online, dar am văzut că se poate – la TV a fost prezentată o profesoară care a reușit și sigur sunt mulți profesori care au făcut asta.

Auzim că s-a pierdut materie și să facem cumva să o recuperăm. Dar despre ce materie este vorba? Despre ce au pus în programă anumite persoane considerând ei că toate acele lucruri trebuie musai învățate și în acele cantități? Ne punem exclusiv problema recuperării dar cum ar fi să privim această situație și din perspectiva încărcării programei? Oare nu cumva ar putea fi scoase anumite lucruri inutile sau în cantități (ore) prea multe?

Îngrijorările sunt mai mult ale adultilor decât ale copiilor.

CONCLUZII

Pandemia ne-a spus că învățarea online trebuie privită cu atenție și introdusă cu caracter permanent în modul în care se face educația elevilor chiar și după ce aceasta (pandemia) se va fi încheiat.

În opinia mea învățarea online trebuie să devină parte componentă din procesul educațional și să fie dezvoltată prin pregătirea profesorilor. Cel puțin o zi din săptămână ar putea fi făcute ore online pentru că am văzut care este trendul iar școala trebuie să pregătească copiii pentru viață, iar viața presupune tot mai multă învățare online chiar și în absența pandemiei.

Cea mai mare greșeală ar fi să se considere că trebuie să revenim exact la învățarea exclusiv în sala de clasă. Ar fi bine să înțelegem și că în sala de clasă trebuie să se producă modificări substanțiale în modul de predare, unele metode fiind deja exersate în online. Nu cred că trebuie ”să revenim la normal” (adică la trecut), ci trebuie să desprindem lecțiile și să evoluăm.

Abordarea de tipul ”ori una ori alta” este de tipul ”alb sau negru” și este specifică oamenilor cu o viziune limitată, incapabili să vadă viitorul.

Personal, ca trainer, iubesc cursurile la sală, interacțiunea directă, dar nu orice fel de curs trebuie susținut doar la sală chiar și pentru elevi. Încă din 2014 am introdus într-o corporație sistemul de învățare ”blended learning” (învățare combinată) în care am introdus și cursurile e-learning pentru anumite abilități și cunoștințe. Iar cursurile în sala de clasă trebuie să țină cont și de ce poate fi învățat online, punând astfel mai mult accent pe aplicarea practică și conexiunea mai strânsă cu viața reală.

Și școala trebuie să adopte metoda ”blended learning” – învățare combinată – clasă, online și alte forme de  învățare (ex. studii de caz practice în locuri diverse etc).

”Învățarea tradițională nu este depășită. Este doar incompletă.”

Har!

Dan Irimia / 10 Martie 2021